slabire.info.ro

schimba-ti viata cu noi


Cautare in site
Home
Despre mine
Servicii
Ghidul slabirii
Articole
Noutati
Contact
main pic
Citeste despre
Slabire : Arde mai multe calorii!
Multi oameni se plang de lipsa timpului, atunci cand vine vorba de participa la un program regulat de antrenament. Din ...
Nutritie : Mancare pentru creier
Mens sana in corpore sano ...sau "o minte sanatoasa intr-un corp sanatos" este un citat latin celebru derivat din "Satira X" ...
Fitness : Antrenamente pe uscat pentru inotatori
Ardere de calorii, exercitii cardio, crestere a rezistentei si coordonarii, timp liber petrecut intr-un mod placut si distractiv: ce bine ...

Newsletter
abonare dezabonare


Hosted by Triumf ® - www.triumf.ro - Professional Web and Hosting Services
Sunteti aici :: Articole • Corp activ pentru o minte activa
Slabire Nutritie Fitness Ghidul Slabirii
Corp activ pentru o minte activa

Corp activ pentru o minte activaAsocierea dintre activitatea fizica si bolile neurodegenerative, care rezulta din deteriorarea neuronilor, este putin cunoscuta. S-a demonstrat ca antrenamentul de fitness are un efect important asupra imbunatatirii anumitor procese cognitive implicate in riscul de a dezvolta boli neurodegenerative. La rindul sau, comportamentul de activitate fizica este influentat de starea pre-existenta a functiilor mentale si cognitive.

Un studiu recent sugereaza ca activitatea fizica reduce riscul de dementa cu 28%, iar pe cel de boala Alzheimer cu 45%, deci declinul cognitiv poate fi prevenit prin activitate fizica (desi nu a putut fi stabilita o legatura intre activitatea fizica si riscul bolii Parkinson). S-a observat ca mersul pe jos minimum o ora si jumatate pe saptamina se asociaza cu o mai buna performanta cognitiva. Descresterea duratei activitatii fizice cu mai mult de 60 de minute pe zi a rezultat peste 10 ani, in special la barbati, intr-un declin cognitiv semnificativ.


Exista citeva mecanisme posibile prin care activitatea fizica protejeaza impotriva declinului cognitiv si a bolilor neurodegenerative.

- Exercitiul regulat probabil ca promoveaza sanatatea vasculaturii prin scaderea presiunii sanguine, a lipidelor, obezitatii si markerilor de inflamatie si prin imbunatatirea functiei endoteliale, deci influenteaza toti factorii de risc pentru dementa si Alzheimer.

- Circulatia cerebrala pare sa fie in mod deosebit importanta pentru performanta cognitiva si adaptarile obtinute prin exercitiu pot implica imbunatatirea fluxului sanguin si a oxigenarii.

- Recent s-a demostrat ca efectele benefice ale exercitiului asupra reducerii placilor de amiloid beta (caracteristice bolii Alzheimer) in cortexul frontal pot fi mediate prin controlul insulinei.

- Studiul anomaliilor structurale cerebrovasculare nu a putut asocia leziunile substantei albe si nivelul de activitate fizica. Dimpotriva, imbunatatirile prin fitness aerobic s-au demonstrat a fi legate de o mai mare integritate a substantei albe in anumite regiuni ale creierului.

- Alte mecanisme pot implica efectele activitatii fizice asupra plasticitatii creierului si rezervei cognitive, angiogenezei, neurogenezei, sinaptogenezei, si nivelurilor crescute de factori neurotrofici.

- O teorie ce cistiga adepti este aceea ca exercitiul creste nivelul citorva factori de crestere, cum ar fi factorul neurotrofic derivat din creier si factorul de crestere ce imita insulina, care mediaza efectele protective si terapeutice ale exercitiului asupra functiei cerebrale.

- Exista dovezi care sugereaza ca citokinele proinflamatorii afecteaza unele cai de semnalizare ale factorilor de crestere in creier, astfel ca efectele anti-inflamatorii ale exercitiului pot fi importante.

Sistemul nervos central este capabil de o plasticitate considerabila, atit in mod natural, la oamenii sanatosi, cit si dupa traume, ca de exemplu neurotrauma spinala, in mod spontan si ca raspuns la terapiile de reabilitare. Reabilitarea se adreseaza mai putin refacerii conexiunilor pierdute, extrem de dificil de realizat, si mai mult influentarii plasticitatii amintite in vederea recuperarii functionale. Strategiile pentru reabilitare includ exercitiul pasiv, exercitiul activ cu control voluntar si folosirea neuroprotezelor.

- Execitiul pasiv foloseste bicicleta motorizata si induce miscarea articulatiilor pentru mentinerea functiei neuromusculare. Intinderea muschiului unui picior determinata de miscarea articulatiei activeaza reflexul H prin grupul Ia de aferenti. Prin repetitie, acest exercitiu reuseste sa conditioneze circuitul spinal caudal pentru normalizarea reflexelor spinale specifice in absenta controlului supraspinal cauzata de deteriorarea tesutului prin trauma.

- Exercitiul activ include antrenamentul locomotor (antrenament pe sol sau banda rulanta folosind suportul partial al greutatii corporale, asistat manual si asistat de robot), antrenamentul repetitiv al bratelor si exercitii generale. Exercitiul activ mediaza plasticitatea la diferite niveluri ale axului neural, incluzind cortexul, caile motorii supraspinale descendente si circuitul spinal caudal fata de trauma. Activitatea poate reorganiza cortexul motor astfel incit motoneuronii invata sa controleze noi muschi si sa produca miscari noi in urma stimularii. Reabilitarea poate promova o noua harta a circuitelor cortexului pentru a ocoli caile intrerupte de trauma, restabilind astfel controlul supraspinal al circuitului caudal folosind noi circuite spinale-supraspinale.

La nivel celular, antrenamentul descreste expresia moleculelor inhibitorii, creste expresia factorilor neurotrofici si modifica proprietatile electrofiziologice. Aceste schimbari pot elimina spasmele induse de plasticitatea spontana, care este o adaptare gresita la consecintele traumei.

S-a propus un posibil mecanism molecular al evenimentelor neuroplastice petrecute datorita exercitiului voluntar dupa trauma. Factorul neurotrofic derivat din creier si receptorul asociat lui, tirozin kinaza B, pot fi modulatorii primari ai unei cascade biochimice rezultind in neuroplasticitate. Factorul neurotrofic amintit sintetizeaza si fosforileaza sinapsina, o fosfoproteina responsabila pentru eliberarea neurotensmitatorului si cresterea axonala. Acest factor neurotrofic a fost gasit la niveluri crescute in muschii scheletici si la nivelul de inervare spinal, putind fi transportat retrograd prin motoneuroni de la muschii scheletici la coloana. S-a emis ipoteza ca factorii neurotrofici faciliteaza plasticitatea neuronala in mod autocrin si paracrin. Este esential ca exercitiul voluntar sa fie efectuat doar de catre indivizii care au inca un anumit nivel de functie motorie, deci au suferit o trauma incompleta, ceea ce limiteaza eficienta interventiei reabilitante.

Cercetari asupra neuromodularii elucideaza posibilitatea ca activitatea fizica sustinuta sa medieze schimbari favorabile asupra factorilor de risc si simptomelor asociate unei alte boli neurodegenerative, scleroza multipla (SM).

- Factorul de crestere asemanator insulinei I pare sa actioneze ca agent neuroprotector si studiile demonstreaza ca exercitiul poate creste acest factor in SM.

- Neurotrofinele, factorul neurotrofic derivat din creier (FNDC) si factorul de crestere a nervilor joaca roluri importante in supravietuirea neuronala si plasticitatea dependenta de activitate.

- Activitatea fizica creste si FNDC din hipocampus, cu rol in starea psihica, invatare si memorie, ducind la micsorarea declinului functiei cognitive asociat cu SM.

- In plus exercitiul promoveaza apararea anti-oxidanta si suportul neurotrofic, care pot atenua vulnerabilitatea sistemului nervos central la degenerarea neuronala.

Se recomanda prescrierea exercitiului fizic in stadiul acut, avind in vedere ca pierderea axonilor si atrofia cerebrala se petrec devreme in cursul bolii, iar prin exercitiu se pot asigura neuroprotectie, neuroregenerare si neuroplasticitate, si astfel se poate reduce invaliditatea.

Creste numarul dovezilor clinice ale inducerii neuroplasticitatii adaptative prin antrenament repetitiv orientat catre indeplinirea unei anumite functii in recuperarea dupa atac cerebral. Atacul cerebral este o cauza majora a invaliditatii, rezultind in deficiente care impiedica in mod constant functiile normale in 2/3 din cazuri. Reabilitarea conventionala se concentreaza asupra perioadei de refacere subacute, cu terapie de-a lungul primelor luni tintita catre imbunatatirea mobilitatii generale si a activitatilor zilnice. Cei mai multi pacienti pleaca din spital fara a se fi refacut complet, deseori fara un plan de recuperare in afara sfatului general de a continua sa fie activi (sa mearga pe jos cu minimum de efort) si sa continue exercitiile de intindere a muschilor (stretching). Inactivitatea fizica poate accentua invaliditatea prin pierderea conditiei fizice si nefolosirea articulatiilor (comportament "invatat" in urma atacului cerebral).

Un studiu recent a investigat daca antrenamentul aerobic pe banda rulanta (AABR) imbunatateste functia ambulatorie (reinvatarea locomotiei) si ofera simultan fitness cardiovascular la pacientii cu atac cerebral multiplu (cronic). AABR s-a facut in sedinte de 40 de minute pe saptamina, cu o intensitate aerobica de 60% pina la 70% din rezerva ratei cardiace (RRC). S-a inceput cu o intensitate redusa (40-50% RRC) timp de 10-20 de minute si s-a crescut cu aproximativ 5 minute si, respectiv, 5% RRC la fiecare 2 saptamini. In total s-au programat 72 de sedinte de antrenament, totalizind 48 de ore de-a lungul a 6 luni. AARB a imbunatatit principalele rezultate ale fitness-ului cardiovascular, capacitatea sustinuta (6 minute) de performanta ambulatorie si mobilitatea functionala, desi pacientii erau in al 3-lea an dupa atacul cerebral. Prescrierea antrenamentului cu accent pe progresul vitezei si nu al duratei optimizeaza cistigul in fitness aerobic comparativ cu functia locomotorie. Caracteristicile specifice prescriptiei de exercitiu determina natura adaptarilor, catre functia motorie sau fitness cardiovascular. Beneficiul major a fost imbunatatirea activitatii pentru functiile existentei zilnice. Mai mult, continuarea antrenamentului peste 6 luni produce in continuare beneficii.

Durerea de cap cronica (de tipul tensiunii) a fost recent corelata cu disfunctia complexului musculoscheletal cranio-cervical, exprimata prin pozitia inainte a capului, ce afecteaza muschiul trapez si mobilitatea gitului. Corectarea mecanismului periferic sau central al declansarii durerii se poate realiza prin interventia terapiei ce cuprinde corectarea posturii, mobilizarea coloanei cervicale si antrenarea muschilor cervicali.





Inapoi


Programari online
Click pe butonul de
mai sus pentru a va programa la Centrul
de Nutritie Superfit
.


Superfit
DOCTOR.INFO.RO


Medicina Sportiva
Farmavit - pentru o viata sanatoasa

© 2017 by Slabire.info.ro | Toate drepturile rezervate | Site realizat de Triumf ® si PHP Coder

Articolele si continutul acestui site sunt protejate
la ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor)
ORDA